In China nu exista propriu-zis un salariu minim, acesta stabilindu-se la nivel local. Dar ca nivel, el variaza intre 4.2 lei/ora in regiunea autonomă Guangxi Zhuang si 9.69 lei/ora in Shanhai. In Vietnam, salariile sunt si mai mici. In Romania, potrivit INS, salariul orar mediu net a fost in 2013 de 9.2 lei. De ce ar veni investitorii la noi?
S-o luam de la zero. Numarul mediu al salariatilor a crescut in 2013 (fata de 2012) cu 0,7 mii persoane, ajungand la 4,44 milioane. Mai avem de recuperat mult fata de numarul salariatilor de dinainte de criza, dar calculele trebuie sa tina cont si de migratia externa. Barbatii predomina (53,1% din totalul numarului mediu de salariati). Ce ar mai fi se remarcat: La Stat castigurile salariale medii orare brute au depasit media pe economie cu 16,2%, iar cele nete cu 15,1%. La privat, castigurile salariale medii orare brute s-au situat cu circa 6,0% sub media pe economie.
Repartizarea salariatilor pe sectoare economice arata ca majoritatea se regaseau in servicii, ponderea acestora reprezentand 61,0% in anul 2013. In sectorul secundar (industrie si constructii) lucrau 36,7% dintre salariati, iar in cel primar (agricultura, silvicultura, piscicultura) numai 2,3%.
Efectivul salariatilor la sfarsitul anului 2013 a fost de 4801,1 mii persoane, barbatii reprezentand 52,6% din total.
Castigul salarial mediu lunar brut pe total economie a fost in anul 2013 de 2163 lei, cu 4,8% mai mare fata de anul precedent.
Castigul salarial mediu lunar net inregistrat la nivelul economiei nationale a fost de 1579 lei. In anul 2013, nivelul indicelui castigului salarial real (exprimat ca raport intre indicele castigului salarial nominal net si indicele preturilor de consum al populatiei) a fost de 123,4% fata de anul 1990, mai mic cu 4,9 puncte procentuale fata de anul 2009, iar fata de anul 2012 a inregistrat o usoara crestere cu 0,9 puncte procentuale.
Femeile au castigat in medie cu 7,8% mai putin decat barbatii, realizand un castig salarial mediu lunar brut de 2070 lei (fata de 2246 lei al barbatilor) si un castig salarial mediu lunar net de 1509 lei (fata de 1640 lei al barbatilor). Fata de media pe economie, castigul salarial mediu lunar net al femeilor a reprezentat 95,6% din cel al tuturor salariatilor.
In profil teritorial, pe judete, castigul salarial mediu lunar net s-a situat sub media pe economie in 36 dintre judete. Cel mai scazut nivel al castigului salarial mediu lunar net s-a inregistrat in judetul Harghita (1130 lei), iar cel mai ridicat nivel in Municipiul Bucuresti (2304 lei).
Costul mediu lunar al fortei de munca a fost in anul 2013 de 2813 lei/salariat, in crestere cu 5,2% fata de anul precedent. Ponderea cheltuielilor directe in totalul cheltuielilor unitatii cu forta de munca a fost de 77,7%.
In anul 2013, numarul mediu al salariatilor a fost de 4443,6 mii persoane. Numarul mediu al salariatilor a crescut pe parcursul anului 2013 cu 0,7 mii persoane comparativ cu anul precedent (4442,9 mii persoane). In anul 2013, numarul mediu al salariatilor barbati a predominat ca si in anii precedenti, reprezentand 53,1% din totalul salariatilor (respectiv 2359,4 mii persoane). Fata de anul anterior, numarul mediu al salariatilor barbati a scazut cu 5,3 mii persoane, iar numarul femeilor salariate a crescut cu 6,0 mii persoane.
La inceputul anilor 1990, sectorul secundar (industrie si constructii) detinea ponderea majoritara in cadrul economiei, sectorul tertiar reprezenta mai mult de o treime si cel primar acoperea circa 10% din numarul salariatilor. Treptat, s-a produs o mutatie a salariatilor din sectoarele primar si secundar catre sfera serviciilor. Incepand din anul 2000, ponderea salariatilor din servicii (comerciale si sociale) a depasit-o pe cea a salariatilor din industrie si constructii. Din anul 2005, repartizarea salariatilor pe sectoare economice arata ca peste 30% se regaseau in sfera serviciilor comerciale (Sectorul serviciilor comerciale cuprinde in anii 2008-2013 activitatile conform CAEN Rev.2: comert, hoteluri si restaurante, transport si depozitare, informatii si comunicatii, intermedieri financiare si asigurari, tranzactii imobiliare, activitati profesionale, stiintifice si tehnice, activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport, alte activitati de servicii, iar pentru anii 2000- 2007 activitatile conform CAEN Rev.1: comert, hoteluri si restaurante, transport, depozitare si comunicatii, intermedieri financiare si tranzactii imobiliare), ponderea acestora crescand continuu, ajungand la 40,2% in anul 2013, cu 0,5 puncte procentuale mai mare fata de anul precedent si cu 9,4 puncte procentuale mai mare fata de anul 2005. Numarul mediu al salariatilor angajati in sectorul serviciilor sociale in anul 2013 a reprezentat circa 20,8% din numarul total al salariatilor din economie.
In sectorul secundar (industrie si constructii) au lucrat 36,7% dintre salariati, aceasta pondere fiind mai mica cu 0,5 puncte procentuale fata de anul 2012 si mai mica cu 7,6 puncte procentuale fata de anul 2005.
Ponderea numarului de salariati care si-au desfasurat activitatea in ramurile agricole (sectorul primar) a ramas constanta in perioada 2011-2013 (2,3%) si in scadere cu 0,9 puncte procentuale fata de anul 2005.
Comparativ cu anul 2012, cresteri semnificative ale numarului mediu al salariatilor s-au inregistrat in activitatile economice: activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport (9,5 mii persoane), informatii si comunicatii (8,0 mii persoane), hoteluri si restaurante (4,5 mii persoane). La polul opus, cu cele mai importante scaderi ale numarului mediu al salariatilor s-au situat activitatile: constructii (-10,7 mii persoane), productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (-7,0 mii persoane), intermedieri financiare si asigurari (-3,0 mii persoane).
Din distributia pe forme juridice se observa ca societatile comerciale angajeaza 76,8% din numarul mediu total al salariatilor, proportie in crestere cu 0,5 puncte procentuale fata de anul precedent
In profil regional, efectivul salariatilor a inregistrat cresteri in majoritatea regiunilor fata de sfarsitul anului 2012. Regiunea Nord-Vest a inregistrat cea mai mare crestere a efectivului de salariati (+13,8 mii persoane), in timp ce regiunea Bucuresti-Ilfov, in care se concentreaza peste 21% din salariatii din economie, a cunoscut o crestere de 1,2 mii persoane fata de sfarsitul anului 2012. In regiunile Sud-Vest Oltenia si Nord-Est efectivul salariatilor a scazut fata de sfarsitul anului precedent (-5,0 mii persoane, respectiv -0,9 mii persoane).
Regiunile in care activitatile sectorului primar depasesc ponderea medie pe tara (2,3% pe total economie) sunt: Sud-Muntenia (3,9%), Sud-Est (3,4%), Nord-Est (3,2%) si Vest (2,7%). Regiunile care concentreaza o proportie semnificativa a salariatilor in sectorul industriei si constructiilor sunt: Vest, Centru, Sud-Muntenia, Nord-Vest, Sud-Vest Oltenia, Sud-Est (45,2%, 42,9%, 40,6%, 40,6%, 38,0%, 36,2%, fata de 36,1% media pe tara). Cea mai mare pondere a salariatilor din serviciile comerciale se regaseste in regiunea Bucuresti-Ilfov (60,9% fata de 41,4% pe total economie), iar in sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a inregistrat in regiunea Nord-Est (27,6% fata de 20,2% media pe tara).
Castigurile salariale medii lunare si orare
Castigul salarial mediu lunar brut pe total economie a fost in anul 2013 de 2163 lei, mai mare cu 4,8% fata de anul precedent. Castigul salarial mediu lunar net inregistrat la nivelul economiei nationale a fost de 1579 lei, in crestere fata de anul precedent cu 4,8%.
Daca prima decada a ultimilor doua decenii a fost caracterizata de instabilitate economica, puternic influentata de nivelul si evolutia ratei inflatiei, cea de a doua decada a fost marcata de incheierea perioadei de tranzitie catre economia de piata.
Astfel, incepand cu anul 2003, se inregistreaza un reviriment al valorii reale a castigului salarial, nivelul atins in anul 2007 depasindu-l pentru prima data dupa 1990, pe cel din anul 1990 cu 11,8%. Valoarea maxima s-a inregistrat in anul 2008 (130,3% fata de 1990), in anii urmatori trendul fiind usor descrescator.
Comparativ cu media pe economie, castigul salarial mediu lunar net din anul 2013 a fost mai mare de 2,3 ori in intermedieri financiare si asigurari, cu 94,2% in informatii si comunicatii, cu 86,4% in industria extractiva, cu 84,7% in productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat, cu 53,3% in administratie publica, cu 48,9% in activitati profesionale, stiintifice si tehnice, cu 3,2% in transport si depozitare.
Sub media pe economie s-au situat castigurile salariale medii lunare nete din activitatile: hoteluri si restaurante (-43,1%), alte activitati de servicii (-37,2%), activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport (-28,3%), agricultura, silvicultura si pescuit (-25,3%), constructii (-24,6%), activitati de spectacole, culturale si recreative (-23,0%), comert (-18,1%), tranzactii imobiliare (-14,6%), distributia apei, salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare (-9,6%), sanatate si asistenta sociala (-7,8%), industria prelucratoare (-7,2%), invatamant (-2,9%). Fata de anul 2012, cresteri ale castigului salarial mediu lunar net s-au inregistrat in majoritatea activitatilor, cele mai semnificative regasindu-se in: administratie publica (15,1%), invatamant (11,8%), sanatate si asistenta sociala (10,7%), activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport (9,9%), tranzactii imobiliare (8,1%), agricultura, silvicultura si pescuit (7,9%), alte activitati de servicii (6,7%), activitati profesionale, stiintifice si tehnice (6,1%).
Scaderi ale castigului salarial mediu lunar net fata de anul precedent s-au inregistrat numai in activitatile de comert (-0,9%) si constructii (-0,2%).
Castigul salarial mediu lunar net este diferentiat si pe forme de proprietate. Astfel, nivelul cel mai ridicat s-a inregistrat in societatile cu capital public, superior mediei pe economie cu 15,1%, fiind in crestere cu 8,5% fata de anul precedent.
Pe forme juridice se observa ca salariatii din cadrul regiilor autonome au castigat cu 46,9% mai mult decat media pe tara. Femeile au realizat castiguri salariale mai mici decat barbatii, cu exceptia celor din cadrul regiilor autonome (cu 40 lei mai mult fata de barbati).
Castigul salarial mediu lunar net inregistreaza discrepante semnificative si pe clase de marime ale intreprinderilor, in intreprinderile mari realizandu-se castiguri de 2,0 ori mai mari decat in cele mici. Indiferent de forma de proprietate, intre valoarea castigului salarial mediu – fie brut sau net – si marimea intreprinderii exista o relatie evidenta, aceasta crescand o data cu clasa de marime. Relatia este adevarata pentru total salariati si pe sexe.
In profil teritorial, pe judete, castigul salarial mediu lunar net in anul 2013 s-a situat sub media pe economie in 36 dintre judete. Cel mai scazut nivel, respectiv de 1130 lei s-a inregistrat in judetul Harghita, cu 28,4% mai putin decat media pe economie. La polul opus s-a situat castigul salarial mediu lunar net realizat in Municipiul Bucuresti (2304 lei), cu 45,9% peste media pe economie.
Fata de anul 2012, castigul salarial mediu lunar net realizat a crescut in toate regiunile de dezvoltare, cresterea cea mai mare fiind in regiunea Nord-Est (7,5%), iar cea mai mica in regiunea Bucuresti-Ilfov (3,6%).
Regiunea Bucuresti-Ilfov a fost singura regiune al carui castig salarial mediu lunar net s-a situat peste nivelul mediu pe economie (+43,4%), restul regiunilor avand castiguri salariale medii lunare nete sub nivelul mediu pe economie; nivelul cel mai scazut s-a inregistrat in regiunea Nord-Est (-16,3% fata de nivelul mediu pe economie).
Nivelul cel mai redus al castigului salarial mediu lunar net realizat de femei (1290 lei) s-a inregistrat in regiunea Sud-Est, cu 14,5% sub media castigurilor pe economie pentru femei. Pentru barbati, nivelul cel mai redus al castigului salarial mediu lunar net (1345 lei) a fost in regiunea Nord-Est, cu 18,0% sub media castigurilor pe economie pentru barbati.
In regiunea Bucuresti-Ilfov au realizat castiguri peste media pe tara atat femeile (+45,5%), cat si barbatii (+41,8%).
Castigul salarial mediu orar brut a fost in anul 2013 de 12,60 lei/ora, cu 5,0% mai mare decat in anul precedent. Valoarea neta a castigului salarial mediu orar a inregistrat o crestere cu 4,9% comparativ cu anul 2012, ajungand la 9,20 lei/ora.
Fata de anul 2012 s-au inregistrat cresteri ale castigului salarial mediu orar brut si net, mai mari de 5% in activitatile de: administratie publica (+16,0% la brut si +15,7% la net), invatamant (+12,2% la brut si +12,0% la net), sanatate si asistenta sociala (+11,4% la brut si +10,7% la net), activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport (+10,2% atat la brut cat si la net), agricultura, silvicultura si pescuit (+8,5% la brut si +8,2% la net), tranzactii imobiliare (+8,2% la brut si +8,3% la net), alte activitati de servicii (+7,1% la brut si +7,3% la net), activitati profesionale, stiintifice si tehnice (+6,0% la brut si +6,1% la net), activitati de spectacole, culturale si recreative (+5,9% la brut si +6,0% la net), industria prelucratoare (+5,7% la brut si +5,5% la net), hoteluri si restaurante (+5,5% la brut si +5,2% la net) si industria extractiva (+5,1% la brut si +5,2% la net).
In activitatea de comert, castigul salarial mediu orar a scazut usor comparativ cu anul precedent (-0,7% la brut si -0,8% la net), in timp ce in activitatile de productie si furnizare de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat, respectiv de constructii a ramas la aproape aceleasi valori cu cele din anul 2012.
Fata de media pe tara, in anul 2013 s-au inregistrat castiguri salariale medii orare brute mai mari cu peste 85% in urmatoarele activitati economice: intermedieri financiare si asigurari (de 2,3 ori), industria extractiva (+95,3%), informatii si comunicatii (+89,0%), productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (+86,2%).
Mai mici cu peste 25% fata de media pe economie s-au situat castigurile salariale medii orare brute din activitatile de: hoteluri si restaurante (-43,5%), alte activitati de servicii (-37,9%), activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport (-29,0%).
Desi in industria prelucratoare se concentreaza cel mai mare numar de salariati, nivelul castigului salarial mediu orar brut al acestora reprezinta doar 39,6% din nivelul maxim al castigului salarial mediu orar brut pe economie (detinut de intermedierile financiare).
In societatile cu capital public (proprietatea integrala de stat, proprietatea majoritara de stat, proprietatea publica de interes national si local) castigurile salariale medii orare brute au depasit media pe economie cu 16,2%, iar cele nete cu 15,1%.
In societatile cu capital privat (proprietatea majoritara privata, proprietatea integral privata, proprietatea cooperatista, proprietatea obsteasca, proprietatea integral straina) castigurile salariale medii orare brute s-au situat cu circa 6,0% sub media pe economie.
Valori semnificativ superioare fata de media pe economie au inregistrat castigurile salariale medii orare brute din societatile cu capital privat ce au desfasurat activitati de intermedieri financiare si asigurari (+131,1%), industrie extractiva (+93,7%), productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (+92,5%), respectiv informatii si comunicatii (+90,5%).
Pe forme juridice, in regiile autonome s-a realizat cel mai mare castig salarial mediu orar, superior mediei pe economie cu 5,98 lei/ora in valoare bruta, respectiv cu 4,28 lei/ora in valoare neta.
Costul fortei de munca
Costul mediu lunar al fortei de munca a fost in anul 2013 de 2813 lei/salariat, in crestere cu 5,2% fata de anul precedent.
Cresteri mai importante ale costului mediu lunar fata de anul 2012 s-au inregistrat in activitatile: administratie publica (+15,7%), invatamant (+11,6%), sanatate si asistenta sociala (+11,5%), activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport (+10,2%), tranzactii imobiliare (+7,9%), agricultura, silvicultura si pescuit (+7,6%), alte activitati de servicii (+7,2%), hoteluri si
restaurante (+6,7%), industria extractiva (+6,4%), activitati profesionale, stiintifice si tehnice (+6,2%), industria prelucratoare (+5,8%), activitati de spectacole, culturale si recreative (+5,3%). Scaderi ale costului mediu lunar s-au inregistrat numai in activitatea de comert (-0,7%), in timp ce in activitatea de constructii costul mediu lunar a ramas constant.
Comparativ cu media pe economie se observa abateri semnificative pe activitati economice, costul mediu lunar fiind superior in activitatile: intermedieri financiare (de 2,3 ori), industria extractiva (de 2,1 ori), productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (+93,0%), informatii si comunicatii (+88,2%), activitati profesionale, stiintifice si tehnice (+46,6%), administratie publica (+24,5%), transport si depozitare (+4,0%).
In celelalte activitati costul mediu lunar s-a situat aproape sau sub nivelul mediu pe tara, cel mai scazut fiind in hoteluri si restaurante (-44,3%).
Pe forme de proprietate si forme juridice, costul mediu lunar a fost superior mediei pe economie in sectorul public (+454 lei), respectiv in regiile autonome (+1403 lei). Costul mediu lunar din societatile cu capital privat (proprietatea majoritara privata, proprietatea integral privata, proprietatea cooperatista, proprietatea obsteasca, proprietatea integral straina), desi s-a situat sub media pe economie cu circa 6%, a inregistrat cea mai mare valoare in activitatea de intermedieri financiare si asigurari (+3709 lei peste media pe economie).
Disparitatile costului fortei de munca se manifesta si pe clase de marime ale intreprinderilor, valorile medii lunare ale acestuia pe persoana fiind in intreprinderile mari (cu 250 salariati si peste) de 1,3 ori mai mari decat media pe economie si de circa 2,1 ori mai mari decat costul mediu lunar inregistrat in unitatile mici (cu mai putin de 50 de salariati).
Angajatorii din sectorul privat din intreprinderile mari (cu 250 salariati si peste) cheltuie in medie pe un angajat intr-o luna, de 2,2 ori mai mult decat cei din unitatile mici, cu mai putin de 50 de salariati (3690 lei fata de 1655 lei).
Cheltuielile unitatii cu forta de munca luate in calculul costului mediu lunar au cuprins sumele brute platite direct salariatilor (cheltuieli directe), precum si alte cheltuieli cu forta de munca ale agentilor economico-sociali (cheltuieli indirecte). Din cheltuielile unitatii cu forta de munca s-au scazut transferurile de la bugetul statului catre angajator pentru stimularea ocuparii fortei de munca.
In anul 2013, ponderea cheltuielilor directe in totalul cheltuielilor unitatii cu forta de munca a fost 77,7%, constanta fata de anul precedent. Din categoria cheltuielilor directe, sumele brute platite de angajator din fondul de salarii (inclusiv premiile si drepturile in natura) au avut cea mai mare pondere 74,4%, cu variatii semnificative intre activitatile economice, intre 68,7% in industria extractiva si 76,8% in invatamant. Cheltuielile indirecte platite de angajator au reprezentat 22,3% in totalul cheltuielilor unitatii cu forta de munca. Contributiile pentru asigurarile si protectia sociala platite de angajator au detinut cea mai mare proportie din cheltuielile indirecte ale unitatii cu forta de munca (20,4%), aceasta pondere luand valori intre 19,7% in intermedieri financiare si asigurari si 20,8% in invatamant. Ponderea cheltuielilor platite de angajator pentru formarea profesionala, contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj, servicii sociale, sumele platite salariatilor care parasesc intreprinderea si alte cheltuieli in totalul cheltuielilor cu forta de munca a fost cuprinsa intre 0,5% in invatamant si 6,9% in industria extractiva.
Costul mediu orar a fost in anul 2013 de 16,39 lei/ora si a inregistrat o crestere cu 5,3% fata de anul 2012.
Cresteri semnificative ale costului mediu orar fata de anul 2012 s-au inregistrat in activitatile: administratie publica (+16,1%), invatamant (+11,8%), sanatate si asistenta sociala (+11,6%), activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport (+10,3%), tranzactii imobiliare (+8,1%), agricultura, silvicultura si pescuit (+7,9%), alte activitati de servicii (+7,8%), hoteluri si restaurante (+6,5%), industria extractiva (+6,3%), activitati profesionale, stiintifice si tehnice (+6,1%), industria prelucratoare (+6,0%), activitati de spectacole, culturale si recreative (+5,3%).
Cel mai mare cost mediu orar a revenit activitatii de intermedieri financiare (38,31 lei/ora), situat peste media pe economie cu 21,92 lei/ora. Valori mai ridicate ale costului mediu orar, cu mai mult de 10,00 lei/ora peste media pe economie sau inregistrat si in alte activitati ale economiei nationale: industria extractiva (+18,73 lei/ora), productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (+14,97 lei/ora), informatii si comunicatii (+14,39 lei/ora).
In societatile cu capital privat costul mediu orar a fost de 15,36 lei/ora, cu 0,55 lei/ora mai mare fata de anul 2012 si mai mic cu 1,03 lei/ora fata de media pe economie in anul 2013. In societatile cu capital public costul mediu orar a fost 19,03 lei/ora, mai mare fata de anul 2012 (+1,56 lei/ora) ca urmare a aplicarii legislatiei in vigoare (vezi nota de subsol 6), iar fata de media pe economie a inregistrat o crestere cu 2,64 lei/ora. Nivelul cel mai ridicat al costului mediu orar (24,50 lei/ora) a fost platit pentru salariatii regiilor autonome (cu 1,25 lei/ora mai mult fata de anul 2012, respectiv cu 8,11 lei/ora mai mult fata de media pe tara in anul 2013).
Concluzie:
Suntem un stat ne-reformat, insuficient pregatit pentru o piata a muncii europeana, cu mentalitati orientale grefate brutal pe un model occidental, in care in loc sa gasim solutii pntru a atrage dpdv fiscal investitorii (economia noastra depinzand de fluxurile straine de capital), ne batem joc de micile avantaje pe care le-am putea exploata in folos propriu.
The post In Romania, salariul mediu net e de 9,2 lei/ora. In Taiwan, salariul MINIM e de 13 lei/ora. De ce ar veni investitorii in Romania? appeared first on Dan Popa.
